Impactul macroeconomic al veniturilor din muncă

Decembrie 17, 2003 § Lasă un comentariu

Veniturile din muncă transferate de peste hotare au ajuns să constituie un factor important pentru cadrul macroeconomic în Republica Moldova. Pentru majoritatea familiilor care nu dispun de venituri suficiente pentru a satisface necesităţile curente acest factor este ceea ce le asigură existenţa. Prin urmare, abordînd acest subiect, este absolut necesar să ţinem cont de aceste două aspecte ale veniturilor din muncă: macroeconomic şi social.
Conform unor estimări prudente veniturile din muncă se cifrează anual în jurul la 250 milioane dolari SUA. „Prudent” în acest caz nu semnifică decît „transferurile de peste hotare destinate persoanelor fizice rezidente efectuate prin intermediul reţelei bancare”. În realitate, ţinînd cont de cantitatea de dolari SUA şi euro care „ajung” în Moldova sub formă de numerar, volumul veniturilor poate fi chiar dublu. Moldova beneficiază de un aflux de valută de aproximativ jumătate de miliard dolari SUA.

Caracterul specific al acestor mijloace face ca ele să fie destinate în primul rînd consumului. (E logic, dacă ţinem cont de cauza care a determinat persoanele în cauză să ia decizia de a-şi încerca soarta în altă parte, adică imposibilitatea de a găsi în interiorul ţării de lucru pe măsura necesităţilor de supravieţuire.) Din acest moment veniturile din muncă încep să influenţeze consumul şi, într-o măsură mai mică, economiile. În expresie macroeconomică, se poate afirma că curba cererii agregate s-a mişcat spre dreapta. Altfel spus, în absenţa altor factori determinanţi, preţurile vor creşte. În calitate de „alţi” factori am putea nominaliza creşterea producţiei/ PIB-ului sau creşterea importurilor.

Creşterea PIB-ului pe parcursul ultimilor 2-3 ani a fost satisfăcătoare. În comparaţie însă cu creşterea cererii de mărfuri, producţia de mărfuri autohtone nu satisface necesităţile existente. Drept urmare, aceste necesităţi sînt satisfăcute de mărfurile de peste hotare, importate într-un volum mai mare. De fapt, influenţa veniturilor din muncă este chiar dublă: pe de o parte, ele stimulează consumul, pe de altă parte, ele majorează oferta de valută pe piaţa valutară, ceea ce duce la aprecierea monedei naţionale. Iar leul „scump” îi dezavantajează pe exportatori, oferind avantaje importatorilor. În consecinţă, importatorii sînt dublu stimulaţi (cererea plus preţul „ieftin” al valutei), în timp ce exportatorii sînt dezavantajaţi (veniturile din export sînt înghiţite de leul puternic).

Pe de altă parte, o analiză minuţioasă a structurii importurilor ar putea revela creşterea importurilor de echipament, tehnică, calculatoare etc. Ceea ce, propriu-zis, nu este un lucru tocmai rău. Tehnologia, altminteri absentă în Moldova, contribuie la creşterea productivităţii. Nici exporturile nu sînt afectate în mod egal. Exportatorii cei mai păgubaşi au fost cei ai căror contracte au fost exprimate în dolari SUA. Exportatorii orientaţi spre pieţele europene, a căror valută contractuală a fost moneda unică europeană, n-au înregistrat pierderi. Astfel, o altă consecinţă pozitivă ar fi reorientarea geografică a exporturilor.

O consecinţă secundară a acestui fenomen este dolarizarea depunerilor băneşti. Într-un mod independent de politica Băncii Naţionale, veniturile unei părţi considerabile a populaţiei sînt realizate în euro. Fiind transferate acasă, aceste venituri sînt în mare parte convertite în lei moldoveneşti pentru a-i utiliza pentru procurarea bunurilor şi serviciilor. Excedentul, oricît de nesemnificativ ar fi acesta, este tezaurizat. Tezaurizarea unei părţi a veniturilor din muncă nu implică schimbul valutar, ci, depunîndu-se în conturile bancare, contribuie la dolarizarea acestora.

Privit în ansamblu, impactul macroeconomic al veniturilor din muncă poate fi delimitat în beneficii marginale (stabilitatea monedei naţionale, stimularea producţiei locale prin creşterea consumului), în timp ce consecinţele negative ce le pot fi atribuite sînt fundamentale (inflaţie, deficit al balanţei comerciale, dolarizare).

Dependenţa cronică de veniturile din muncă se poate dovedi fatală pentru Moldova. Vulnerabilitatea economiei poate ieşi în evidenţă în cazul unor măsuri migraţioniste restrictive din partea Uniunii Europene sau a altor state unde moldovenii sînt angajaţi în mare parte ilegal în cîmpul muncii. Moneda supraapreciată şi deficitul substanţial al balanţei comerciale sînt determinantele sigure ale unei potenţiale crize valutare. Afluxul considerabil de valută, care dintr-un motiv sau altul se poate diminua, va fi catalizatorul unui asemenea proces.

Moldova nu este unicul stat cu probleme de acest gen. Acest fenomen este destul de răspîndit în economiile în tranziţie suficient de mici şi insuficient de mari. El este caracteristic ţărilor care „nu o duc chiar bine” în plan economic şi care sînt mici ca populaţie şi PIB, astfel încît impactul veniturilor din muncă este vizibil. Albania, Armenia şi într-o măsură mai mică Bosnia şi Herţegovina ţin companie Moldovei în Europa, în timp ce fenomenul este „înrădăcinat” în economiile statelor insulare din zona caraibilor.

Fără îndoială, fenomenul nu poate fi contracarat prin măsuri administrative. Aspectul social al problemei (să nu uităm că originea problemei este faptul că un procentaj substanţial al populaţiei se află sub nivelul minim al subzistenţei), elimină din start decizii îndreptate spre crearea obstacolelor birocratice pentru migrarea populaţiei. Factori de decizie din cadrul instituţiilor financiare internaţionale recomandă adaptarea unor politici economice care să favorizeze canalizarea veniturilor din muncă în sfera investiţiilor şi nu în consum. Un climat investiţional sănătos, zic ei, ar fi un element indispensabil al acestora. În opinia mea, existenţa unui climat investiţional favorabil, ar stimula, în primul rînd, creşterea economică, astfel încît piaţa muncii din Moldova să ofere suficiente oportunităţi moldovenilor înainte ca aceştia să-şi încerce norocul în altă parte. Alte soluţii sînt greu de imaginat.

Anunțuri

Where Am I?

You are currently viewing the archives for Decembrie, 2003 at Economistul.